Comunicat de Presă 24.04.2026

Sindicatul National Finante Publice – SindFISC atrage atenția factorilor de decizie că proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, intrat în posesia SindFISC pe surse (proiectul este încă în lucru la nivelul Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor și poate fi modificat), nu reflectă în mod adecvat specificul activității desfăşurate de personalul din cadrul sistemului instituțional al Ministerului Finanțelor. Solicităm introducerea unei grile de salarizare distincte pentru aceasta categorie de personal, justificată de complexitatea tehnică a activității, de riscurile profesionale asumate şi de regimul strict al incompatibilităților şi interdicțiilor aplicabile acestei categorii.

I. Complexitatea activității fiscale — argumente tehnice

Personalul fiscal din cadrul sistemului instituțional al Ministerului Finanțelor desfăşoară activități cu un grad ridicat de complexitate juridică, economică şi tehnică, care nu se regăsesc în fişele de post ale funcțiilor similare din familia ocupațională „Administrație”. Principalele domenii de competență acoperite zilnic includ:

• Aplicarea legislației fiscale naționale şi a dreptului fiscal european (directive UE privind TVA, regulamente comunitare, schimbul automat de informații — DAC 1–7, acorduri BEPS/OCDE), care presupune actualizare permanentă şi interpretare juridică avansată.
• Inspecții fiscale, controale antifraudă şi investigații privind evaziunea fiscală, care implică analize economico-financiare si tehnice complexe, expertize contabile şi evaluarea unor structuri corporative transfrontaliere.
• Executare silită, sechestre şi valorificarea bunurilor — proceduri cu implicații juridice directe şi răspundere patrimonială a inspectorului.
• Utilizarea sistemelor informatice integrate (e-Factură, SAF-T, SIPA, VIES, e-Licitații, RO e-Transport etc.), a analizei de risc fiscal şi a inteligenței artificiale în selectarea contribuabililor pentru control.

Această complexitate este comparabilă cu cea a funcțiilor din familiile ocupaționale „Justiție” sau „Apărare, Ordine Publică şi Securitate Națională” — categorii care beneficiază deja de grile distincte de salarizare. Tratarea personalului fiscal în aceeaşi grilă cu funcționarii din administrația generală crează o inechitate structurală incompatibilă cu principiile enunțate în Expunerea de Motive a proiectului de lege.

II. Riscurile profesionale specifice funcțiilor fiscale

Personalul fiscal este expus unui profil de risc profesional distinct față de restul funcționarilor publici din administrație, cu consecințe directe asupra carierei, libertății şi patrimoniului personal:

• Risc de răspundere penală: inspectorii fiscali pot face obiectul unor plângeri penale formulate de contribuabilii controlați, indiferent de temeinicia acestora. Presiunea litigioasă este sistematică şi afectează direct capacitatea de exercitare a funcției.
• Risc de corupție şi integritate: prin natura funcției, personalul fiscal administrează sau influențează direct obligații fiscale de valori uneori considerabile, ceea ce generează presiuni externe şi tentative de influențare. Rezistența la aceste presiuni nu este remunerată în actualul sistem.
• Risc reputațional şi psihosocial: activitățile de control şi executare silită generează conflicte frecvente cu contribuabilii, inclusiv situații de agresiune verbală sau fizică, stres psihologic cronic şi suprasolicitare neuropsihică documentată prin studii ocupaționale.
• Răspundere patrimonială: erorile de calcul sau de procedură în actele de impunere pot angaja răspunderea materială a inspectorului, inclusiv prin acțiuni în regres ale statului.

III. Regimul incompatibilităților şi interdicțiilor — un argument salarial ignorat

Personalul fiscal este supus unuia dintre cele mai restrictive regimuri de incompatibilități din sectorul public, consacrat prin Legea nr. 188/1999, Codul administrativ, Codul de procedură fiscala şi normele interne de etică şi integritate. Aceste restricții limitează în mod substanțial libertatea economică a angajaților pe întreaga durată a raportului de serviciu:

• Interdicția de a desfăşura activități comerciale sau de consultanță fiscală, contabilă ori juridică — domenii direct legate de competențele profesionale dobândite, unde piața privată oferă remunerații de 3–5 ori mai mari.
• Obligația declarării averii şi a intereselor şi supunerea periodică la verificări de integritate din partea ANI.
• Restricții extinse privind relațiile cu persoane juridice controlate sau care au obligații fiscale față de stat — incompatibilități care se extind, în unele cazuri, şi la membrii familiei.
• Interdicții post-angajare (cooling-off period) care limitează posibilitățile de reconversie profesională în sectorul privat după încetarea raportului de serviciu.

Aceste incompatibilități reprezintă un cost real, asumat de fiecare angajat fiscal pe toată durata carierei. Doctrina juridică şi practica comparată recunosc că restricțiile de această natură trebuie compensate salarial. Proiectul de lege actual nu conține nicio prevedere în acest sens pentru personalul ANAF

IV. Temeiul juridic: dreptul intern şi dreptul european

Solicitarea noastră este susținută atât de legislația română în vigoare, cât şi de dreptul european al muncii.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice recunoaşte deja că specificul instituțional justifică grile de salarizare distincte, reglămentând separat salarizarea personalului din Curtea de Conturi (Anexa VIII, Lit. K), Curtea Constituțională, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenței şi alte autorități publice autonome — instituții din acelaşi sector bugetar, dar cu atribuții specializate şi regim juridic propriu.

Directiva (UE) 2023/970 privind transparența salarială, al cărei termen de transpunere este 7 iunie 2026, consacră principiul egalității de remunerare pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă de aceeaşi valoare. Acest principiu european nu impune uniformizarea salarizării între instituții cu specific diferit, ci tocmai contrariul: valoarea muncii se determină pe baza unor criterii obiective — competențe, responsabilitate, efort şi condiții de muncă — iar remunerarea trebuie să reflecte fidel această realitate. Includerea personalului fiscal în grila generală a administrației contravine chiar spiritului acestui principiu.

V. Comparație cu categorii similare beneficiare de grile distincte

Proiectul de lege recunoaşte necesitatea unor grile separate pentru categorii cu profil de risc şi complexitate similare, dar omite personalul ANAF. Tabelul de mai jos ilustrează această inconsecvență de tratament:

Prin Anexa VIII, Capitolul II, Litera K, proiectul de lege recunoaşte deja necesitatea unor reglementări specifice pentru personalul de specialitate al Curții de Conturi — instituție cu atribuții de control şi audit, comparabile funcțional cu activitatea de inspecție fiscală. Aceeaşi logică se impune şi pentru personalul ANAF. Grila separată nu este o excepție — este regula pentru instituțiile cu specific distinct.

VI. Solicitarea formală a SindFISC

În baza argumentelor de mai sus, Sindicatul Național Finanțe Publice – SindFISC solicită Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarității Sociale şi Ministerului Finanțelor:

• Introducerea în Anexa VIII a proiectului de lege a unui capitol distinct (Litera L sau echivalent) dedicat personalului de specialitate din cadrul organelor fiscale centrale, prin stabilirea unor coeficienți corecți de salarizare conform specificului muncii, prin grila distincta de salarizare, spre exemplu prin analogie cu tratamentul acordat altor categorii profesionale cu muncă echivalentă ca valoare, cum ar fi personalului Curții de Conturi (Litera K).
• Stabilirea unor coeficienți de salarizare care să reflecte: (a) nivelul de pregătire tehnico-juridică necesar, (b) riscurile asumate şi (c) costul economic al incompatibilităților — în conformitate cu metodologia analitică de evaluare a funcțiilor prevăzută de Anexa X a proiectului.
• Consultarea SindFISC în cadrul procesului de elaborare a Regulamentului de evaluare a funcțiilor aprobat prin Hotărâre de Guvern, pentru asigurarea reprezentării corecte a specificului activității fiscale.
• Organizarea unui grup de lucru interinstituțional (MMFTSS, MF, ANAF, SindFISC) înainte de finalizarea proiectului de lege, conform obligațiilor de dialog social prevăzute de Legea dialogului social.

În absența unui răspuns concret din partea autorităților până la data de 11 mai 2026, SindFISC va iniția procedurile legale de conflict colectiv de muncă, va organiza acțiuni sindicale de protest la nivel național și va solicita sprijinul organizațiilor sindicale europene din domeniul administrației publice pentru sesizarea instituțiilor europene competente.

Nicolae-Liviu Toader, Președinte
tel. 0742 129 478
e-mail