AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ
Doamnei Mihaela TRICULESCU, Președinte

MEMORIU

Stimată doamnă Președinte,

Sindicatul Naţional Finanţe Publice (SindFISC), cu sediul în Bucureşti, Calea Şerban Vodă, nr. 209, corp A, etj. 6, ap.14, sector 4, având CIF 35907151, telefon 0742.129.478, e-mail: office@sindfisc.ro, site: www.sindfisc.ro, reprezentat de către Nicolae-Liviu Toader – în calitate de Preşedinte, având în vedere specificul activităţior derulate de ANAF (aparat propriu şi structuri subordonate) și aportul acestora la realizarea obiectivelor şi strategiilor instituţionale, dorim să vă supunem atenţiei o serie a probleme cu care se confruntă angajaţii în executarea sarcinilor profesionale, după cum urmează, cu privire la:

I. Probleme identificate la nivelul ANAF şi a instituţiilor din subordine 

1. acordarea protecţiei juridice/asigurarea asistenţei juridice speciale pentru activitatea profesională desfăşurată de functionarii institutiei.

Sunt numeroase situaţiile în care funcţionarii fiscului (în special inspectorii din activitatea de inspecţie fiscală, inspectorii antifraudă şi executorii fiscali) sunt chemaţi în nume personal, în instanţă, de către contribuabili, persoane fizice/juridice, pentru presupuse prejudicii sau când împotriva acestora sunt formulate plângeri penale pentru presupuse infracţiuni ce ar fi fost săvârşite de către aceştia, în îndeplinirea atribuţiunilor de serviciu, deşi, de cele mai multe ori, aceste demersuri  vizează doar intimidarea, hărţuirea, ameninţarea, etc., funcţionarului ANAF, pentru a-i distrage atenţia sau a-i atenua vigilenţa profesională.

2. iniţierea procedurilor de modificare/completare a Codului privind Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) prin introducerea funcţiilor specifice pentru funcționarii ce derulează activități cu grad de specificitate sporit, cum ar fi inspector fiscal, executor fiscal, analist de informaţii fiscale, etc.

Am solicitat în nenumărate rânduri conducerii instituţiei, o analiză a tuturor atribuțiilor/responsabilităților structurilor ANAF, din perspectiva complexității, încărcăturii și riscurilor, în vederea identificării funcţiilor publice care pot fi încadrate ca şi funcţii specifice activităţii derulate de ANAF şi instituţiile subordonate, am transmis propuneri cu privire la cele considerate de către noi ca îndeplinind condiţiile de transformare din funcţii generale în funcţii specifice.

Prin completarea COR cu funcţiile specifice activităţiilor desfăşurate de angajaţii ANAF, se vor asigura premisele poziţionării distincte a acestor funcţii față cele generale din domeniul ocupațional administraţie publică, precum și argumentarea necesităţii legiferării Statutului special al finanţiştilor, având ca obiectiv principal o salarizare diferențiată a funcționarilor, plecând de la specificitatea activităților, respectiv complexitate, încărcătură profesională/volum de muncă și riscurile asumate;

3. iniţierea şi aprobarea unei proceduri standard de evaluare a funcţionarilor prin asigurarea concordanţei dintre atribuţiile prevăzute în fişa postului şi itemii din fişa de evaluare anuală (funcţionari cu gradaţii şi remuneraţii diferite nu pot avea aceleaşi atribuţii).

În vederea asigurării unei evaluări anuale profesionale corecte/coerente şi transparente, funcţionarii solicită elaborarea fişelor de post în funcţie de atribuţii şi responsabilităţi, diferenţiat pentru fiecare din treptele ierarhice de încadrare şi corelarea acestora cu itemii prevăzuţi în fişa de evaluare anuală. De asemenea, includerea în procedura de evaluare a paşilor necesari calibrării activităţii, respectiv stabilirea de comun acord cu funcţionarul, la începutul fiecărui an, a performanţelor profesionale anuale avute în vedere, evaluarea de parcurs la jumătatea anului şi la final evaluarea finală, toate cu respectarea principiilor privind transparenţa şi obiectivitatea demersului; 

4. asigurarea unor condiţii de muncă decente pentru angajaţii ANAF prin finanţarea corectă a activităţii instituţionale

Multe dintre locaţiile în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea��sunt insalubre, există spaţii\birouri supraaglomerate cu personal și cu dosare, de asemenea, birourile, scaunele, dulapurile, rafturile şi alte obiecte de birotica sunt deteriorate, contribuind la perturbarea activităţi și respectiv imposibilitatea realizarii obiectivelor profesionale ale funcționarilor (exemplu: scaunele de birou sunt rupte, mocheta sau linoleumul sunt grav deteriorate, pereţii plini de igrasie, acoperişurile unor cladiri au deficiențe majore, placările pereţilor de exterior cad, etc.), aspecte care pun în pericol sănătatea angajatilor şi chiar a contribuabililor. Serverele sunt subdimensionate (capacitatea de lucru), acest fapt conducând în foarte multe cazuri la blocarea aplicaţiilor, a activităţii angajaţilor avand drept consecinte întârzieri în realizarea lucrărilor, sarcinilor de serviciu. De asemenea, dotarea tehnică este precară, staţiile de lucru/perifericele învechite, acestea neputând face faţă multitudinii de aplicaţii, programe informatice, baze de date şi informaţii gestionate de ANAF, nu există suficiente mijloace logistice de birou necesare desfăşurării activităţii: imprimante, scanere şi alte aparate de birotică necesare, precum si materiale consumabile, respectiv hârtie de scris, tonere, rechizite (capse, agrafe, capsatoare, perforatoare, dosare, etc.). Nu există suficiente autoturisme de serviciu, de cele mai multe ori deplasarea în interesul serviciului efectuându-se cu autoturismele personale, decontarea cheltuielilor de deplasare se face trunchiat, cu mari întârzieri, servicii de mentenanță, pază și curățenie nefinanțate.

5. evaluarea condiţiilor periculoase sau vătămătoare pentru fiecare loc de muncă şi pentru fiecare structură a ANAF de la nivel central şi teritorial, întrucât condiţiile efective de lucru diferă nu numai de la un compartiment de activitate la altul, ci şi de la o clădire la alta, condiţiile concrete de lucru afectând sănătatea salariaţilor şi capacitatea lor de muncă, iar urmare evaluărilor respective, dacă nu se pot remedia respectivele condiții nefavorabile, să se treacă la compensarea cu sporuri salariale, potrivit legii.

Solicităm să fie identificate soluţiile legale de bugetare a cheltuielilor necesare evaluării condiţiilor periculoase sau vătămătoare de muncă pe baza buletinelor de expertizare, eliberate în condiţiile legii de către direcţiile de sănătate publică sau Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Muncii "Alexandru Darabont" – Bucureşti, aşa cum se prevede la art. 3, alin. (3) din REGULAMENTUL-CADRU privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din administraţia publică centrală, aprobat prin H.G. nr. 917/2017.

II. Probleme specifice identificate la nivelul Structurilor Antifraudă

1. stabilirea drepturilor şi obligaţiilor derivate din funcția specifică de inspector antifraudă, prin elaborarea și aprobarea statutului inspectorilor antifraudă.

Aşa cum este prevăzut prin actul de înfiinţare (OUG 74/2013), drepturile şi obligaţiile inspectorilor antifraudă trebuie stabilite prin statut special. 

Astfel, potrivit art. 4 alin. (2) din OUG 74/ 2013 ” Personalul care ocupă funcţii publice specifice în cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală are drepturi şi îndatoriri specifice de serviciu care se stabilesc prin statut special, aprobat prin lege.”

Cu toate că aceste structuri funcționează de peste 5 ani, până în acest moment, nu a fost aprobat un act normativ privind acordarea statutului special al inspectorilor antifraudă, deși este binecunoscut faptul că, încă de la înfiinţare şi până în prezent, rezultatele DGAF au fost peste așteptări şi fiecare dintre preşedinţii ANAF care au gestionat conducerea acestei instituţii au apreciat rolul inspectorilor antifraudă în realizarea acestora.

Mai mult, spre deosebire de alte structuri din ANAF, activitatea desfășurată de funcționarii publici din cadrul DGAF, prezintă o particularitate aparte, caracterizată în special prin expunere la riscuri specifice, complexitate în realizarea sarcinilor de serviciu, disponibilitate la program de lucru prelungit/ flexibil și la deplasări frecvente, asumarea responsabilităților, capacitate de adaptare în funcție de specificiul activității desfășurate de contribuabil și la condițiile identificate pe teren.

Necesitatea reglementării îndatoririlor și drepturilor specifice acestei categorii a funcționarilor publici a fost prevăzută în mod expres de legiuitor, având în vedere rolul acestei structuri cu atribuții de prevenire, descoperire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală/ vamală dar și alocarea permanentă a unor noi atribuții de control inspectorilor antifraudă determinate de reglemenările legale adaptate noilor tendințe manifestate în domeniul fiscal și de aportul activității inspectorilor antifraudă în conformarea voluntară și realizarea veniturilor bugetare.

2. inițierea procedurilor de modificare/completare a Codului privind Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) prin introducerea funcției specifice de inspector antifraudă.

Ca urmare a faptului că funcţia de inspector antifraudă a fost definită prin OUG nr. 74/2013, ca o funcţie specifică şi ţinând cont de specificul acestei funcţii, se impune efectuarea tuturor demersurilor pe lângă Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în vederea completării Codului privind Clasificarea Ocupaţiilor din România cu funcţia specifică de inspector antifraudă. Prin completarea COR cu funcţia specifică de inspector antifraudă se va asigura şi poziţionarea acestei funcţii în cadrul noii legii a salarizării bugetarilor din administraţia centrală, nemaifiind făcută prin asimilare cu alte funcţii, precum și argumentarea necesității legiferării de îndată a statutului special;

3. elaborarea unei proceduri/regulament standard la nivelul instituției, care să reglementeze concret cuantificarea timpului de muncă în funcție de situațiile specifice activității desfășurate de inspectorii antifraudă, inclusiv orele de muncă suplimentară prestată, precum și acordarea drepturilor aferente în concordanță cu legislația incidentă.

Având în vedere că executarea obligațiilor de serviciu de către inspectorii antifraudă nu se realizează într-un loc de muncă stabil, atribuțiile specifice presupun efectuarea de controale operative și inopinate în toate județele arondate structurii regionale/naționale, aspecte ce presupun acumularea de timpi suplimentari de lucru (peste programul normal de lucru de 8 ore/zi prevăzute de normele legale), precum și necesitatea efectuării unor deplasări în interes de serviciu cu durata de peste trei ore, care se adaugă la cele efectiv lucrate, funcționarii solicită elaborarea unui regulament/proceduri care să conțină o metodologie unitară de reglementare, evidență a timpului de muncă prestat care să fie aplicată în toate Direcțiile Generale Regionale Antifraudă Fiscală.

Apreciem că ar fi utilă și binevenită atât pentru inspectorii antifraudă cât și pentru conducătorii instituției, elaborarea unui sistem de evidență a timpului de muncă prestat, adaptat specificului muncii, transparent și unitar care să reglementeze noțiunea timpului de muncă (cu luarea în considerare a timpului de deplasare, timpul de muncă în cazul delegărilor, etc), a timpului de odihnă, a rapausului săptămânal, timpului de muncă suplimentar, timpului liber corespunzător, definirea sistemului de ture cu respectarea timpilor de odihnă/ repaus prevăzuți în legislația muncii și care să garanteze respectarea drepturilor salariaților în acest domeniu și eliminarea unor practici neconforme cu prevederile legislative.

4. încheierea unor polițe de asigurare tip CASCO, pentru mijloacele auto aflate în dotarea DGAF și contractarea unor servicii de mentenanță (spălarea, igienizarea, vulcanizarea cauciucurilor, etc).

Având în vedere că aria de responsabilitate teritorială a DRAF-urilor se întinde pe mai multe județe, în exercitarea atribuțiilor profesionale, inspectorii antifraudă utilizează autoturismele din dotarea instituției. Parcul auto al DGAF este format din autoturisme care nu au polițe de asigurare tip CASCO, iar în cazul unor evenimente rutiere, inspectorii antifraudă conducatori auto, sunt nevoiți să suporte personal sumele reprezentând reparaţia maşinilor accidentate. În vederea evitării unor situații neplăcute, funcționarii solicită, în regim de urgenţă, încheierea unor poliţe de asigurare auto tip CASCO pentru toate autoturismele ce se află în dotarea parcului auto al DGAF, pentru ca în cazul unui eveniment nefericit, inspectorul antifraudă care utilizează autovehiculul în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu să fie exonerat de plata sumelor reprezentând reparaţia daunelor provocate autoturismului. 

De asemenea, în prezent toate mijloacele auto din parcul auto, sunt spălate și igienizate din banii personali ai inspectorilor antifraudă, nefiind suportate sau decontate de instituție asemenea cheltuieli.

5. plata orelor suplimentare justificată de încadrarea insuficientă cu personal DGAF, de alocarea permanentă a unor noi atribuții de control/serviciu, de diversificarea activităților desfășurate, precum relocările temporare la punctele de trecere a frontierei, creșterea numărului de controale /zi, etc. 

Potrivit prevederilor legale incidente (Codul Muncii, Statutul funcționarilor publici, Legea cadru de salarizare), pentru recuperarea capacității de muncă, timpul de muncă prestat suplimentar se compensează cu timp liber corespunzător în termen de 60 de zile de la efectuare. Acordarea acestui timp liber, ar ”paraliza” temporar activitatea de zi cu zi a instituției, concretizată fiind prin lipsa de la serviciu a inspectorilor antifrauda care urmează să beneficieze de zilele libere acordate pentru recuperare, justificându-se astfel plata orelor suplimentare. Situația actuală are drept consecință atât încărcarea cu sarcini suplimentare a personalului existent, constituind și un obstacol ce grevează atingerea obiectivelor profesionale asumate de conducere.

6. identificarea unor instrumente de susținere și promovare a performanței inspectorilor antifraudă. Comunicare și transparență în decizii și rezultatele obținute pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare a inspectorilor antifraudă și înțelegere a rolului și obiectivelor DGAF.

Introducerea feedback-ului motivațional, recunoașterea și recompensarea meritelor funcționarilor publici din cadrul DGAF în realizarea obiectivelor, stimularea inițiativei personale.

Feedback-ul este necesar în realizarea și optimizarea activității funcționarului public, atât pentru întelegerea standardelor la care trebuie să se raporteze dar și a modului în care îi este evaluată activitatea.

Programarea de întâlniri/rapoarte periodice de către conducere cu sindicatele (la nivel central dar și teritorial), având ca teme de analiză, promblemele întâmpinate de funcționari în activitate, propuneri de îmbunătățire a activității, etc.

III. Probleme identificate la nivelul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC)

Asigurarea unor condiţii de muncă decente pentru angajaţi prin finanţarea corectă a activităţii instituţionale a DGAMC

Există inspectori DGAMC care nu au asigurate mijloace logistice necesare desfăşurării activităţii: laptopuri, imprimante, scanere şi alte instrumente de birotică necesare.

De asemenea, nu există materiale consumabile, respectiv hârtie de scris, tonere, rechizite (capse, agrafe, capsatoare, perforatoare, dosare, etc.). Pe fondul lipsei autoturismelor de serviciu, de cele mai multe ori, deplasarea în scop profesional, se face cu autoturismele personale, decontarea cheltuielilor de deplasare se realizeaza trunchiat, cu întârziere si fără luarea în calcul a altor consumabile (uzura autoturismelor, asigurări, etc.). Plata deconturilor ocazionate de deplasarea funcționarilor la sediile contribuabililor constând în transport, cazare, diurnă (aria de competență fiind regională/națională, în unele cazuri zilnic se parcurg peste 100 km dus – întors, iar în altele inspectorul fiind nevoit să stea departe de familie câteva luni pe an), se realizeaza cu întârzieri ce ajung chiar și la 4-5 luni, iar sumele restante nedecontate la valori ce uneori depășesc cuantumul a două salarii lunare. O soluție ar fi respectarea unei modalități specifice de decontare pentru organele de inspectie fiscală din cadrul AIF – DGAMC privind acordarea avansurilor spre decontare, procedură prevăzută de legislația în vigoare, însă foarte rar aplicată în instituție.

Cu aleasă consideraţie,

Nicolae-Liviu Toader, Președinte